Tehnologii care ne-ar putea ajuta la rezolvarea crizei încălzirii globale

Progresele tehnologice, în special descoperirea și utilizarea combustibililor fosili, au contribuit la schimbările climatice, dar au permis umanității, de asemenea, să conștientizeze impactul nostru asupra planetei și să dezvolte tehnici pentru a aborda încălzirea globală. Iată care ar fi tehnologiile care ne-ar putea ajuta la rezolvarea crizei încălzirii globale.

Schimbările climatice sunt o problemă reală cu care ne confruntăm și pe care încercăm s-o reparăm. Dar oare mai avem ce repara?

Conform Prof. Dr. Markus Rex, șeful celei mai mari expediții științifice (MOSAiC) de la Polul Nord, este posibil ca planeta să fi trecut deja de un punct de basculare către încălzirea globală ireversibilă, cu consecințe „în cascadă”, din Groenlanda până la Marea Barieră de Corali.

Pe parcursul a 389 de zile, misiunea condusă în comun de douăzeci de țări și cu un buget de 140 de milioane de euro a studiat atmosfera, oceanul, gheața marină și ecosistemul pentru a colecta date de evaluare a impactului schimbărilor climatice în regiune și în întreaga lume, conform Hotnews. Am scris mai detaliat aici, despre ce mai putem face, dacă mai putem face ceva în acest sens.

Acestea ar fi o parte dintre inovațiile care ar putea ajuta omenirea să evite daunele catastrofale pe care o creștere continuă a temperaturilor globale le-ar putea provoca.

Captarea carbonului

Creșterea temperaturii medii a Pământului este cauzată, în primul rând, spun oamenii de știință, de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om, care captează radiațiile din atmosferă. Printre cele mai semnificative gaze cu efect de seră se numără dioxidul de carbon (CO2), ale cărui concentrații au crescut cu aproape 50% de la începutul revoluției industriale.

Inovațiile utilizate pentru reducerea emisiilor de CO2 includ tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului, proiectul Net Zero Teesside (NZT) fiind un exemplu interesant. NZT își propune să capteze CO2 produs în procesele industriale și centralele electrice și să transporte aceste emisii prin conducte către situri de stocare offshore, la câțiva kilometri sub Marea Nordului. Captat în zone sigure adânci sub mare, acest carbon nu ar mai contribui la efectul de seră și ar putea fi chiar sintetizat în combustibili noi, pentru sistemele de transport în viitor.

Obiectivul, așa cum sugerează și numele proiectului NZT, va fi reducerea la zero a emisiilor de carbon, într-o serie de industrii cu consum intensiv de carbon, din nord-est, până în 2030.

Hrănirea vacilor cu alge marine

Un alt gaz semnificativ de seră este metanul, ale cărui emisii ating niveluri record din cauza creșterii bovinelor.

Agricultura a reprezentat aproximativ două treimi din toate emisiile de metan legate de activitățile umane între 2000 și 2017, conform unui studiu recent, combustibilii fosili contribuind la cea mai mare parte din restul treimii. Acest metan provine, în primul rând, din eructația vitelor, datorită modului în care vacile digeră alimentele – fermentându-le în stomac, unde zaharurile sunt transformate în molecule mai simple, care pot fi absorbite de organism.

Oamenii de știință au descoperit că o algă roșie care crește la tropice poate reduce emisiile de metan cu 80% la vaci, atunci când este adăugată ca supliment la hrana pentru bovine. Cu toate acestea, cu aproape 1,5 miliarde de bovine la nivel global, pur și simplu nu există suficiente alge marine disponibile în prezent pentru a suprima aceste eructații. Deși, poate, unii oameni de știință ar putea să reproducă ingredientul crucial care ar ajuta în acest sens.

Insecte delicioase

Deși deciziile dietetice ale indivizilor nu intră în sfera potențialelor soluții tehnologice la schimbările climatice, crearea inovatoare de alimente este sigur o soluție.

O altă modalitate interesantă de a reduce poluarea cu metan provenită de la creșterea bovinelor ar fi înlocuirea cărnii de vită cu un înlocuitor din insecte – și acest lucru este deja în plină desfășurare.

Insectele bogate în proteine, cum ar fi viermii de mâncare, pot fi crescute fără cerințele pe teren sau apă pe care le necesită creșterea bovinelor. Dar chiar dacă insectele au un conținut ridicat de proteine, există o serie de alți nutrienți esențiali pe care oamenii, în general, îi găsesc doar în carne – inclusiv fierul.

Unele cercetări științifice sugerează că o gamă largă de insecte ar putea furniza toți nutrienții minerali de care oamenii au nevoie – dar, desigur, chiar și acest lucru nu este o soluție rapidă – burgerii de insecte rămân în mare parte un element de noutate, mai degrabă decât ceva care poate fi produs și consumat în masă.

Reparații climatice

Centrul pentru Reparații Climatice de la Universitatea din Cambridge investighează o serie de idei care ar putea repara daunele provocate de poluarea umană.

Printre ideile lor se numără înghețarea polilor, prin luminarea norilor de deasupra lor, în esență prin pulverizarea unor picături mici de sare în cer, pentru a ajuta norii să reflecte radiația înapoi în spațiu. O altă sugestie a fost „ecologizarea” oceanelor, fertilizându-le, în esență, pentru a încuraja creșterea materiei vegetale și a algelor care ar putea absorbi mai mult dioxid de carbon.

Cu toate acestea, unele cercetări avertizează că acest lucru ar putea provoca întreruperi enorme ecosistemelor oceanelor și că nici măcar atunci nu ar putea capta suficient CO2 pentru a compensa emisiile.

Efectele încălzirii globale sunt dezastruoase

Lucrul la distanță

După cum a arătat pandemia de coronavirus, multe responsabilități la locurile de muncă la birou pot fi îndeplinite cu succes de acasă – oferind potențial o cale de reducere a emisiilor cauzate de mașini, dar și de energie electrică din clădirile de birouri. Conducerea spre și de la locul de muncă este cea mai mare sursă de emisii de carbon din lumea dezvoltată.

Tehnologia de sprijinire a funcționării lucrului la distanță a fost adoptată rapid, în timp ce întreprinderile au încercat să gestioneze impactul COVID-19 asupra lucrătorilor lor, iar guvernele s-au grăbit să-și închidă țările și să prevină decesele în masă.

Cu toate acestea, lucrul la distanță poate fi o metodă bună de reducere a emisiilor doar în timpul verii. Se pare că, atunci când clădirile trebuie încălzite în timpul iernii, este mult mai eficient să existe numeroase persoane într-o singură clădire, decât să fie distribuite în propriile case. Iar unele cercetări sugerează că acest lucru ar putea chiar să compenseze emisiile din transport.

Utilizarea mai mare a centrelor de date

O logică similară în ceea ce privește încălzirea caselor individuale, față de clădirile de birouri poate fi aplicată atunci când vine vorba de calcul.

Apariția computerelor a crescut considerabil consumul de energie electrică, dar centrele de date moderne sunt adesea mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât computerele personale.

Mai degrabă decât să efectueze aplicații cu consum intensiv de energie pe mașini, oamenii ar putea începe să compenseze o cantitate considerabilă de cheltuieli energetice prin efectuarea acestor aplicații în cloud. Marile companii de tehnologie specializate în furnizarea de servicii de cloud computing – Amazon, Google și Microsoft – sunt mari consumatori de energie regenerabilă.

Eficiența energetică a gospodăriei

Cea mai eficientă soluție tehnologică la schimbările climatice sunt casele mai eficiente din punct de vedere energetic.

Tehnologia pentru a realiza acest lucru este deja disponibilă, cu multe dintre cele mai noi produse de pe piață capabile să reducă anual sute de lire sterline din facturile de uz casnic.

Uniunea Europeană a stabilit un sistem de etichetare energetică care etichetează aparatele în ceea ce privește eficiența energetică a acestora, informând consumatorii cu privire la cât de mult îi va costa să le funcționeze frigiderele și mașinile de spălat, precum și alte produse, de la becuri la televizoare.

Economiile de energie realizate prin inovațiile de proiectare pentru aceste bunuri de uz casnic ar putea fi mici în mod individual, dar au potențialul de a scala și de a avea un impact semnificativ asupra consumului de energie, pe parcursul unui an, pentru o gospodărie. Impactul ar fi chiar mai semnificativ în toate gospodăriile dintr-o țară.

În întreaga UE, clădirile consumă 40% din energia totală și sunt responsabile de 35% din emisiile de CO2, deși consumul de energie pe gospodărie a scăzut în ultimii 50 de ani datorită măsurilor de eficiență.